Muzeul de Istorie al Bucovinei Suceava

ce vizitez >>


 
Înfiinţat în anul 1900, expune în 22 de săli interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente şi fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre.

Expoziţia de istorie, din strada Ştefan cel Mare 33, a fost reorganizată şi deschisă în 1981 şi prezintă istoria Bucovinei, în contextul istoriei naţionale.

Ideea fundamentală, consecvent prezentă pe parcursul expoziţiei, constă în sublinierea vechimii, continuităţii şi unităţii elementului etnic autohton de-a lungul tuturor etapelor de dezvoltare istorică a poporului român, în pofida tuturor greutăţilor pe care le-a depăşit de fiecare dată, reuşind să creeze o civilizaţie caracterizată prin valoare, bogăţie şi originalitate.

În acest context, sunt puse în evidenţă, evoluţia străvechilor civilizaţii care s-au succedat, în special a civilizaţiei geto-dacice, procesul de etnogeneză al poporului român, factorii interni şi externi care i-au influenţat dezvoltarea, de-a lungul secolelor.

Un loc important îl ocupă, firesc, perioada medievală, prin faptul că teritoriul judeţului Suceava a constituit vatra de formare a statului feudal independent Moldova, că aici, se află primele trei capitale ale Moldovei, Baia, Siret şi Suceava,  de numele căreia este legată glorioasa domnie a lui Ştefan cel Mare. Aici, a înflorit în epoca medievală o remarcabilă artă şi cultură românească a cărei perenitate constituie o mărturie a geniului creator al poporului român.

Este prezentat momentul primei uniri politice a Ţărilor Române, sub Mihai Voievod Viteazul în anul 1600, istoria acestor locuri, de la 1775, când partea de nord-vest a Moldovei a fost anexată de Imperiul Habsburgic, moment în care acest teritoriu s-a numit Bucovina, până la făurirea statului naţional român unitar, în anul 1918, precum şi etapele de integrare a acestui străvechi pământ românesc în structurile statului român.

O deosebită importanţă are "Sala tronului", în care, mobilierul, costumele şi alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Ştefan cel Mare. Pavimentul  a fost alcătuit din plăci de ceramică de culoare verde, cu ornamente florale, reconstituite după modelul celor din sec. XV-lea, descoperite la Cetatea de Scaun. Pereţii sunt încadraţi de bolţi cu deschideri ogivale, iar ferestrele cu vitralii delimitate de baghete, se sfârşesc în arc frânt. Sala Tronului este astfel  realizată în stilul epocii. Reconstituirea scenei istorice are ca temă ridicarea la rangul de viteji a unor luptători din oastea lui Ştefan cel Mare, în urma luptei de la Vaslui. Personajele care participă la această ceremonie sunt: Ştefan cel Mare, alături de el, cea de-a treia soţie a sa, doamna Maria – Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos, domnul Ţării Româneşti. Este prezentat şi Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan şi al Mariei Voichiţa. Sunt înfăţişaţi o parte din membrii Sfatului domnesc: mitropolitul Teoctist, vornicul Boldur, vistiernicul Isac, logofătul Tăutu, mâna dreaptă a lui Ştefan, Hatmanul Sucevei, Luca Arbore – conducătorul oştirii, spătarul Clănău, cel care purta spada domnitorului la ceremonii. Doi orăşeni, doi oşteni şi un cronicar întregesc scena. Tronul este lucrat din lemn de stejar sculptat, după modelul sculpturilor în lemn din secolul al XV-lea. Sunt reconstituite varietatea costumelor de epocă; se întâlnesc elemente de port tradiţional bizantin, dar şi occidental.

« Inapoi